Ne confruntăm cu marota conform căreia, în ţara noastră, există o anumită incapacitate de a absorbi mai ales fonduri europene clasice, ceea ce nu este neapărat adevărat, cel puţin din perspectivă cantitativă, a afirmat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.
Domnia sa a punctat că, potrivit Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru perioada de programare 2014 - 2020, a fost raportată o absorbţie a fondurilor de aproximativ 94%, iar pentru perioada de programare 2007 - 2013, gradul de absorbţie s-a ridicat la circa 90%.
"Din punct de vedere cantitativ, nu avem un decalaj important. Însă din perspectiva componentei calitative, având în vedere perioada relativ lungă pe care se vehiculează aceste surse de finanţare, este posibil şi probabil ca, la un moment dat, acestea să nu mai fie neapărat adecvate, oportune, pentru o intervenţie într-un anumit sector. Asta înseamnă că ar trebui să avem ceva mai multă disciplină şi organizare ca să modificăm cu succes aceste intervenţii pe perioada executării exerciţiilor. Probabil că, din această perspectivă, se resimte o performanţă mai slabă. De aici şi ideea că Statul Român nu performează la acest capitol (n.r. al absorbţiei fondurilor europene). Există performanţă doar că, probabil, din punct de vedere calitativ, acest lucru nu se simte la fel de bine precum se vede din punct de vedere cantitativ", a spus Adrian Coman.
Reprezentantul Reff & Asociaţii a amintit că ţara noastră are la dispoziţie aproximativ 80 miliarde de euro, bani europeni pentru investiţii şi dezvoltare, sumă provenită din câteva surse - fondurile europene clasice, PNRR la care se adaugă fonduri de modernizare, etc.
"Cred că această oportunitate pe care o avem este ultima din mai multe privinţe. Odată este vorba despre creşterea economică pe care o cunoaşte România, ceea ce începe să reclame faptul că tipul de intervenţie cu care suntem obişnuiţi în perioadele de programare, respectiv granturi, nu mai reprezintă soluţia de urmat pe termen lung. Şi probabil că, încetul cu încetul, mai ales în contextul în care există discuţii cu privire la o potenţială extindere a Uniunii Europene, vom apărea o tranziţie din rolul de beneficiar net către un rol de contributor net. Or, acest lucru necesită, în principiu, o modificare de paradigmă în ceea ce priveşte asigurarea surselor complementare de finanţare a investiţiilor", a spus Adrian Coman.
Conform reprezentantului Reff & Asociaţii, având în vedere disponibilitatea acestor surse nerambursabile, bugetul României a fost construit, în general, pe o abordare de tip consum, lăsând investiţiile către finanţările nerambursabile. "Paradigma trebuie schimbată şi va trebui să ne asumăm această complemetaritate poate la nivelul unor scheme de ajutor de stat noi şi a altor intervenţii de natura instrumentelor financiare. Este o tendinţă pe care o simţim deja, iar Uniunea Europeană a fost foarte clară arătând faptul că perioada de programare următoare, care va începe după 2028, va fi dedicată instrumentelor financiare - împrumuturi şi alte instrumente care vor facilita dezvoltarea economică, dar nu graturi", a afirmat Adrian Coman.